ATELIER TINERI CERCETĂTORI

Institutul de Cercetări Interdisciplinare - Departamentul de Științe Socio-Umane,  Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

15-16 octombrie 2024

Workshop-ul își propune să exploreze importanța în lumea contemporană a „narațiunilor transmiterii, amintirii și ale mărturiei” (Gefen 2024), fie ca forme literare (roman, poezie, teatru) sau teoretice (autoetnografie, auto-teorie, biografie colectivă etc.), fie ca pattern-uri care apar într-o pluralitate de alte medii. Cotitura către memorie nu este o cucerire a noului mileniu, dat fiind că semnele ei sunt vizibile imediat după cel de-al Doilea Război Mondial prin emergența literaturii martorilor și politicile internaționale de condamnare a crimelor nazismului, prin asumarea responsabilității, reparație și comemorare. Însă abia după finalul Războiului Rece și crearea de noi „multidirecționalități” (Rothberg 2009, Lim 2019) prin circulație inter- și trans-continentală, conexiuni media și digitale, globalizarea memoriei Holocaustului și amenințarea unei viitoarei catastrofe armate sau ecologice, memoria devine propriu-zis una dintre plăcile turnante ale contemporaneității (Mironescu, Borza, Iovănel, Stan 2024).

Perioada de după Războiul Rece a înregistrat, în România, dar și în alte spații geografice, un boom memorialistic care a părut să pună tradiția romanului într-o stare de criză. De fapt, romanul ca gen mondial asimilase încă din perioada postmodernismului memoria postcolonială, în special prin autori precum Salman Rushdie sau Toni Morrison, iar în literaturile din Vestul Europei scrieri testimoniale despre Gulag și Holocaust încep să fie publicate încă din anii 1920/1930 (Toker 2019). Reverberațiile acestui val în creștere al memoriei traumatice poate fi comparat cu ceea ce Mads Rosendahl Thomsen (2012) numește, referindu-se la modelul morettian de difuzare a romanului (Moretti 2013), „the wave of novelization” din secolul al XIX-lea. În secolul al XXI-lea, literaturile contemporane sunt în plin travaliu de procesare a acestei „moșteniri” memoriale, atât în forme canonice, cât și comerciale, marcând decisiv intrarea în regimul post-mărturiei (Hirsch 2012; Ionescu, Mitroiu 2023).

În acest context, romanul memoriei (the novel of memory), apare ca un subgen definitoriu pentru literatura mondială contemporană, particularitatea acestuia în România fiind dată de tra(u)ma comunismului, dar dezvoltând omologii formale cu alte contexte post-traumatice, precum SUA, America Latină, Asia de Sud-Est (India), Africa post-Apartheid, Spania post-Franco, Marea Britanie, Franța, Germania și Europa de Est. În cadrul proiectului MEMORO: Romanul memoriei în postcomunism - subgenuri, generații, rețele transnaționale, au fost indexate peste 200 de romane publicate în România în intervalul 1990-2022, care au stat la baza cartografierii acestui gen romanesc și a dinamicii sale în funcție de markerul generațional, markerul evoluției cronologice și vectorul editorial.

Au fost identificate cinci subgenuri în cadrul romanului memoriei: romanul testimonial (Paul Goma, Norman Manea), romanul post-testimonial (Varujan Vosganian, Dan Lungu, Gheo, Lucian Dan Teodorovici, Lavinia Braniște), romanul maturizării (Tatiana Țîbuleac, Sașa Zare, Radu Pavel), romanul transgenerațional (Gabriela Adameșteanu, Marta Petreu, Doina Ruști, Florina Ilis, Andreea Răsuceanu) și metaficțiunea istoriografică (Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Daniel Vighi, Emilian Galaicu-Păun, Caius Dobrescu, Alina Pavelescu)1. 

Evident, explorarea acestui gen romanesc și a subgenurilor sale a presupus folosirea unui instrumentar analitic la intersecția dintre studiile literare și studiile memoriei și urmărind existența unor corelații între memoria generațională autorilor și tematica romanelor, dar și între genul autorilor/ autoarelor și opțiunea pentru o anumită formă/intrigă romanescă.

Workshop-ul pe care îl propunem are drept obiectiv principal explorarea dinamicilor memoriei în literatura contemporană, cu accent pe literatura română, și a practicilor de cercetare specifice, care implică adesea o poziționare etică și/sau o investiție biografică. Romanul memoriei deschide și o discuție despre literatură ca modalitate a „reparării lumii” (Gefen 2024), parafrazând titlul volumului teoreticianul francez Alexandre Gefen, care va susține o conferință plenară în cadrul workshop-ului. 

Suntem interesate și interesați de chestionarea potențialităților pe care le ascund instrumentele teoretice ale studiilor memoriei de a se conecta cu alte arii conexe de studiu al literaturii, vizând următoarele axe:

1. Romanul memoriei ca world literature/ world genre în sistemul literar mondial;

2. Subgenuri: romanul testimonial, romanul post-testimonial, romanul maturizării, romanul transgenerațional, metaficțiunea istoriografică;

3. Forme și medii ale memoriei: auto-teorie, autoetnografie, film, poezie, teatru, performance;

4. Memorie digitală și memorie post-umană;

5. Precaritatea memoriei și condițiile sale de existență în periferie/semiperiferie;

6. Coordonate intersecționale: reprezentări ale memoriei de clasă, rasă, gen în literatură;

7. Ireprezentabilitatea traumei și turnura reparatorie în literatură contemporană;

8. Memorii subalterne: filtre postcoloniale, anticoloniale, decolonialitate;

9. Traducere și exportare: cartografieri geoculturale ale memoriei în literatura contemporană;

Workshop-ul se adresează în special masteranzilor și doctoranzilor cu interese în studiile memoriei și formele literare și artistice contemporane, cu accent pe literatura română. Participanții vor putea prezenta scurte comunicări (aprox. 15 min.) în grupuri de lucru moderate de cercetători experimentați.

Așteptăm un rezumat și o scurtă biografie, în limba română, la andreea.mironescu@uaic.ro , gabriela.vieru@sorbonne-nouvelle.fr, visan0bogdan@gmail.com , până la data de 11 octombrie 2024.

Bibliografie selectivă:

1. Dyx, Hywel. Autofiction and Cultural Memory. London: Routledge, 2022.

2. Erll, Astrid, Rigney Ann. “Literature and the production of cultural memory: Introduction.” European Journal of English Studies, no. 10 (2): 2006, 111–115.

3. Erll, Astrid. 2011. “Travelling Memory.” Parallax, no. 17 (4): 2011, 4–18.

4. Erll, Astrid. Memory in Culture. Tradusă de Sara B. Young. London: Palgrave Macmillan, 2011.

5. Gefen, Alexandre. Repair the World: French Literature in the Twenty-First Century. Tradusă de Tegan Raleigh. Berlin: De Gruyter, 2024.

6. Halbwachs, Maurice. Memoria colectivă. Traducere de Irinel Antoniu. Iași: Institutul European, 2007.

7. Hirsch, Marianne. The Generation of Postmemory: Writing and Visual Culture after the Holocaust. New York: Columbia University Press, 2012.

8. Ionescu, Arleen, Laurent Milesi, Stefan Herbrechter. “Critical Memory Studies for the Posthumanist Age.” Critical Posthumanism, 13 Decembrie, 2023. Accesibil la:

https://criticalposthumanism.net/critical-memory-studies-for-the-posthumanist-age/.

9. Ionescu, Arleen, Simona Mitroiu. “Holocaust Narratives in the Post-Testimonial Era: Introduction.” Parallax, no. 29 (1): 2023, 1-13.

10. Lim, Jie-Hyun, Eve Rosenhaft (eds). Mnemonic Solidarity. Global Interventions. Cham: Palgrave Macmillan, 2021. Open-access.

11. Maria, Todorova, Dimou Augusta, Troebst Stefan (eds). Remembering Communism: Private and Public Recollections of Lived Experience from East Central Europe. Budapest:

CEU Press, 2014.

12. Mironescu, Andreea, Doris Mironescu. “The Novel of Memory as World Genre. Exploring the Romanian Case.” DACOROMANIA LITTERARIA, no. 7 (2020): 97-115.

13. Mironescu, Andreea, „Post-memory: The Labor of Critical Remembrance after Communism”. In Theory in the "Post" Era: A Vocabulary for the 21st-Century Conceptual

Commons, ed. by Alexandru Matei, Christian Moraru, Andrei Terian. London: Bloomsbury Academic, 2021.

14. Mironescu, Andreea, Cosmin Borza, Mihai Iovănel, Adriana Stan. “Noi subgenuri pentru literatura română contemporană.” Transilvania, 2024, forthcoming.

15. Moretti, Franco. Distant Reading. London: Verso, 2013.

16. Moretti, Franco. Grafice, hărți, arbori: literatura văzută de departe. Tradusă de Cristian Cercel. Cluj-Napoca: Tact, 2016.

17. Rothberg, Michael. Multidirectional Memory: Remembering the Holocaust in the Age of Decolonization. Stanford: Stanford UP, 2009.

18. Thomsen, Mads Rosendahl. “Franco Moretti and the Global Wave of the Novel.” în Theo D’haen, David Damrosch, Djelal Kadir (eds.), The Routledge Companion to World

Literature. London: Routledge, 2012, 136-144.

19. Toker, Leona. Gulag Literature and the Literature of Nazi Camps: An Intercontextual Reading. Bloomington: Indiana University Press, 2019.